Powered By Blogger

25 octombrie 2013

Parintele Ioan Iovan - Povete si cuvinte spre folos (1)



"..Scumpii mei, m-aţi pus azi la Sfânta masă, între cei doi părinţi Justian şi Gheorghe. Nu ştiu… Dar, eu mă resimt fericit! Sunt fericit! Dacă aceasta este fericirea, fie pe Pământ fie în cer, eu mă declar fericit!
Fiţi şi dumneavoastră fericiţi, acuma staţi cu Hristos!
V-aş ruga să credeţi, să mă credeţi pe cuvânt, nu pe mine ca om! ca om cu dar, ca om hirotonit, ca om peste care a venit darul Duhului Sfânt, ca să lege şi să dezlege cu putere până în cer.
Iubirea mea, pentru dumneavostră, e atât de mare… încât.. nu-mi permit, să vă spun adevărul: cât de mult vă iubesc!
Eu simt că, de la dumneavoastră, vine iubirea spre mine, o simt!
N-a venit în instinctul ei! Iată, ce scenă Dumnezeiască!
Să vă ajute Bunul Dumnezeu şi Maica Domnului ca să păstraţi această stare, aşa cum îi ea, nu tot har de noutăţi, să o pastraţi până veţi închide ochii! Amin!
…………..
Este  Dumnezeu care a făcut cerul şi Pământul! Care face şi astăzi minuni! Nu vorbeşte! 
Aproape că, la unii, le este ruşine şi ocolesc locul, pe unde e vorba de credinţă.
De aceea, eu vă binecuvântez, în mod deosebit, această râvnă a dumneavoastră, care o aveţi, pentru biserica lui Hristos.
Aşa, mi-e oare cumva…Maica Stareţa a citit despre Evanghelia de astăzi. Eu vă mai citesc rugăciuni de la Ioan Gură de Aur, rugăciuni care au rămas şi el e de aur…şi aceste rugăciuni sunt valabile şi acuma … din secolul 4…vă închipuiţi, cât durează! şi efectul care îl marcheză, pentru că este, la mijloc, Dumnezeu Mântuitorul şi Maica Domnului.

Culmea cea mai mare este …ca noi, să intrăm într-o biserică, oricare ar fi ea, în care vine Hristos…care iată, acum 2000 de ani, pe Pământ fiind, a explicat Evanghelia şi parabola bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr. Cum se ospătează, …cum spune acolo.. plăcerile..şi.. Lazăr nu avea nimic…veneau câinii….la prima aparenţă când auzi…
Of! Scumpii mei, of! scumpii mei! cât vor striga oamenii, să aibă rostul unui post, cum a fost…el nemilostiv  şi.. Lazăr…de fapt, pe Dumnezeu din cer, coborâţi-L în timp! Dumnezeu să mântuiască!… primim acest cuvânt al Lui, mântuitor! Te rog, trimite-l pe Lazăr, e foc…să-i liniştească limba. Vai ce foc!  I se răspunde: Lazăr a luat cele rele. Acum, se bucură!…tu ai luat cele bune – vai, de bunătatea lui!…
Bunătatea la mulţi, sunt gropi care-i zvârle în iad!
Se întamplă, se uită la plăceri şi la alunecări, uită …auziţi, neimpresionaţi de cuvântul din Evanghelie …. Săracul Lazăr, curat, l-au trimis, în rai, în Împărăţia lui Dumnezeu şi, apoi şi bogatul, spune, că  l-a aruncat, Domnul, în iad.

Măi, oameni! Stau eu în faţa Dvs şi vă vorbesc, în prezent, care sunt convins că toate se iau… …
-Eu, nu zic, scumpii mei… că Dumnezeu ne judecă, pe toţi! dar, ca cei care trec pe aici sau alte biserici pleacă de la Sfânta Evanghelie şi aud când se rosteşte la Sfintele Taine…cred că, aceştia, trebuie să-şi îndrepteze viaţa cu aceste lucruri, care sunt mai mult decât reale…este vorba de realitate de azi, de realitatea trecătoare.
Cele cereşti sunt realităţi veşnice!…noi, aici…Bine, părinte! Mă salvează! Mulţumesc, de doua ori mulţumesc , că m-ai salvat!
Acest lucru aş vrea, în ziua de astăzi, duminica de azi: să reţineţi!
Că Mântuitorul, atunci  când a povestit pilda bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr, ori nicicum  apoi nici aşa nu-l primeşte, nici la Dumnezeu care a înviat din morţi, nu-l primeşte, în veci! Vă imaginaţi!
Oameni buni, care veniţi la mânăstirea noastră, aranjaţi-vă viaţa, încât ce a fost spurcăciune şi răutate, încet, încet...terminaţi cu ele!
Prietenii mei dragi, nu vă jucaţi cu vârsta!
..........
Cuvintele acestea care vi le spun, scumpii mei, eu mi le-am desprins într-o viaţă întreagă!

Şi acum vin şi spun: măi tată, oricine ai fi: crezi! mirean, călugăr, căsătorit, necăsătorit scobeşte un pic, memoria ta, cerceteză că ai ochi ce puteai fi, de colegii tăi care i-ai pierdut, în accident  …şi acum, dacă ai ajuns aici, nu te mai desprinde de Mântuitorul şi de Maica Lui, de sfinţii Lui şi păstrează această legătură cu Sfânta  Maica Lui… şi  cu Sfânta Împărtăşanie care e sceptrul!....

Aş vrea, şi cu asta închei, aş vrea să cred ...că suflatul, ăsta al nostru, în mâini, de frig, seamănă cu suflatul câinilor în rănile lui Lazăr… Noi suflăm, că ne e rece!

Ele, scopul acestor pilde, au fost acestea: …faptul că Mântuitorul, El, personal, a povestit această minune. Când Mântuitorul vorbeşte de o pildă ..e realitatea de azi…
Luaţi, scumpii mei şi, de la preoţia mea, îndemnul ăsta fraţesc: să mergem pe calea mântuirii şi dacă te doare ceva mergi la doctor, dacă ai un accident…cu accidentul păcatului tratează-l, judecă! "

Predica Părintelui Ioan Iovan - Duminica bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu