AŞA...CA-N VREMEA DE PE URMĂ !

AŞA...CA-N VREMEA DE PE URMĂ !
(versuri: Eliana Popa)

Apocalipsa se-mplineşte?
Căci parcă lumea şi-o doreste!
Şi toţi au început să spună:
,,Ooo...asta-i vremea de pe urmă !"

Majoritatea-s apostaţi,
Chiar dacă sunt încreştinaţi
Şi lupii au intrat în turmă
Aşa...ca-n vremea de pe urmă !
Femeia poate fi bărbat
Şi domnii s-au efeminat
Căsătoria e o glumă
Aşa...ca-n vremea de pe urmă !
Avem copii supradotaţi
Tehnologie şi savanţi
Şi cipu-i gata pentru noi,
Aşa...ca-n vremea de apoi !
Şi zvonul de război se-aude
Cutremurele-s tot mai multe,
Şi catastrofe soi de soi
Aşa...ca-n vremea de apoi !
Dar unii zic că-i comedie,
Iar altii fac apologie
Şi ,,demonstrând"ajung să spună:
,, - Vedeti ? E vremea de pe urmă!"
Dar au uitat că Dumnezeu
A spus-o prin Cuvântul Său
Că n-a lăsat a ști la turmă,
Când va fi vremea cea din urmă !
Nici îngerii din Cer nu ştiu,
Nici Cel ce e Iubitu-i Fiu
Doar Ziditorul lumii ştie
Când vremea asta o să fie !
Mai bine-am cugeta la noi
Că suntem îmbracaţi...dar goi,
Că suntem mândri...în prostie
Suntem bogaţi...în sărăcie,
Suntem destepţi...dar repetenţi
Suntem cinstiţi...dar delicvenţi,
Iubim curat...doar murdărie
Suntem stăpâni...fară moşie !
Şi ne iubim...cu ură multă
Căci am uitat porunca sfântă !
Se ceartă fratele..cu frate
Şi mama-şi dă pruncuţ la moarte !
Noi cugetăm...far'a gândi
Şi ne-ngropăm...far'a muri
Ne complicăm...în simplitate
Suntem prezenţi...dar prea departe !
Şi Domnul poate ne mai rabdă
Cât ruga, încă-i bate-n Poartă
Până când noi vom construi
În suflete, Biserici vii !

O, OM!

”O, om!, ce mari răspunderi ai De tot ce faci pe lume De tot ce spui în scris sau grai! De pilda ce la alţii dai Căci ea mereu, spre iad sau rai Pe mulţi o să-i îndrume Ce grijă trebuie să pui În viaţa ta, în toată, Căci gândul care-l scrii sau spui S-a dus, în veci nu-l mai aduni Şi vei culege roada lui Ori viu, ori mort odată, Ai spus o vorbă, vorba ta, Mergând din gură în gură, Va-nveseli sau va-ntrista Va curăţi sau va-ntina Rodind sămânţa pusă în ea De dragoste sau ură. Scrii un cuvânt; cuvântul scris Este un leac sau o otravă. Tu vei muri dar tot ce-ai scris Rămânen-n urmă drum deschis Spre ocară sau slavă. Ai spus un cântec, versul tău Rămâne după tine Îndemn spre bine sau spre rău Spre curăţire sau desfrâu Lăsând în inimi rodul tău De har sau de ruşine. Arăţi o cale a ta În urma ta nu piere E cale bună sau e rea Va prăbuşi sau va-nălţa Vor merge suflete pe ea La pace sau durere Trăieşti o viaţă, viaţa ta E una, numai una Oricum ar fi tu nu uita Cum ţi-o trăieşti, vei câştiga Ori fericire pe vecie, ori chin pe totdeauna. O, om! Ce mari răspunderi ai! Tu vei pleca din lume, Dar ce ai spus prin scris sau grai Sau laşi prin pilda care-o dai Pe mulţi, pe mulţi spre iad sau rai Mereu o să-i îndrume. Deci nu uita: Fii credincios! Cu grijă şi cu teamă Să laşi în inimi luminos Un semn, un gând, un drum frumos Căci pentru toate ne-ndoios Odată vei da seama. Amin.” de Traian Dorz Sursa:  Această poezie a fost publicată în cartea „Din Frumuseţile Vieţii Creştine”  Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, https://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Iacob_Hozevitul

Ascultă ce spune Dumnezeu!

Le-am citit pe pagina unei prietene şi redau rândurile de mai jos:

Ascultă ce spune Dumnezeu!

Tu spui: "Este imposibil!" El spune: "Ce este cu neputinţă la oameni, este cu putinţă la Dumnezeu" (Luca 18:27)
Tu spui: ,,Sunt extenuat" El spune: "Dar cei ce se încred în Domnul, îşi înoiesc puterea, ei zboară ca vulturii, aleargă şi nu obosesc, umblă şi nu ostenesc." (Isaia 40:31)
Tu spui: "Nu pot merge mai departe" El spune: "Harul meu îţi este îndeajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este facută desăvârşită" 
(2 Corinteni 12: 9)
Tu spui: "Nu ştiu ce să fac"
El spune: "Recunoaşte-L în toate căile tale şi El îţi va netezi cărările" ( Proverbe 3:6)
Tu spui: "Nu pot"
El spune: "Pot totul în Hristos, care mă întăreşte." (Filipeni 4:13)
Tu spui: "Nu merita"
El spune: "Să nu obosim în facerea binelui, căci la vremea potrivită, vom secera" (Galateni 6:9)
Tu spui:"Nu mă pot ierta"
El spune: "Poţi, pentru ca şi Eu te-am iertat" (Efeseni 4:32)
Tu spui: "Mi-e frică"
El spune: "Eu nu ţi-am dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă" (2 Timotei 1:7)
Tu spui: "Sunt singur"
El spune: "Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi parăsi." (Evrei 13:5)
Tu spui: "Nu pot rezolva această problemă"
El spune: "Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini" (Psalmul 55: 22)
Tu spui: "Nimeni nu mă iubeşte"
El spune: "Te iubesc cu o iubire veşnică, de aceea îţi păstrez bunătatea Mea!" (Ieremia 31:3)

şi putem continua...
Tu spui: "Îmi este sete şi foame".
El spune: "Căci voi răcori sufletul însetat şi voi sătura orice suflet lihnit de foame. " (Ieremia 31:25)
 .......