Familia este binecuvantata cu nasterea de prunci

         

     Pe Părintele Ioan Iovan  Dumnezeu să îl odihnească în pace! - l-am cunoscut pe când era duhovnicul Mânăstirii Plumbuita. Dumnezeu să-l numere printre sfinţii Săi, că printre oameni a fost un mare duhovnic şi cu adevărat un sfânt!
(Se poate accesa acest link:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Iovan )

 După terminarea facultăţii am rămas în Bucureşti şi locuiam împreună cu soţul meu  în zona Tei.

Am aflat de la o vecină despre Părintele Ioan - care sluja la Mânăstirea Plumbuita. Astfel, într-o duminică, am plecat la Mânăstire la Sfânta Liturghie. Era în februarie sau martie 1990 şi mergeam pentru prima oara în acest minunat colţ de rai.

Era o zi frumoasă  şi slujba avea loc afară, preoţii slujeau în altarul de lemn din curtea mânăstirii. Era multă lume. După terminarea slujbei, a urmat o predică înălţătoare şi binefăcatoare a Părintelui Ioan , care mai apoi ne-a binecuvântat pe fiecare în parte. Când am ajuns la Dânsul, mi-a dat binecuvântarea şi uitându-se în ochii mei, deşi mă vedea pentru prima oară, mi-a spus citindu-mă  ca pe o carte: “sunteţi căsătorită, dar nu aveţi copii”. Într-adevăr eram căsătorită de aproape trei ani şi nu rămăsesem însărcinată deşi îmi doream din suflet (ca şi soţul meu, de altfel) să avem copii.

Minunea s-a produs şi la scurt timp de când Părintele Ioan ne-a binecuvântat am rămas însărcinată şi la sfârşitul anului, în decembrie,  cu ajutor de la Dumnezeu, prin rugăciuni şi prin mijlocirea  părintelui Ioan, a venit pe lume primul nostru băiat. 
Multumesc Lui Dumnezeu că am avut ocazia să-l cunosc pe acest mare duhovnic, să pot participa la Sfintele Liturghii, să primesc binecuvântarea lui,  să savurez predicile deosebit de mobilizatoare şi pline de iubire.
Spun cu toată convingerea : Cu Dumnezeu totul este posibil !

Sfantul Mare Mucenic Pantelimon

"Purtătorule de chinuri, Sfinte şi tămăduitorule Pantelimoane, roagă pe milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greşeli sufletelor noastre."

Să învătăm din comportamentul sfinţilor, din vieţile lor …astăzi în această zi de prăznuire a acestui mare sfânt.

“Vorba dulce mult (bine) aduce!”… am completat puţin acest proverb românesc şi pornind de la semnificaţia lui …consider că putem clădi sau distruge prin cuvintele pe care le folosim. Doar de noi depinde ce cuvinte utilizăm şi ce dorim să facem: să clădim sau să distrugem.

Răutatea, mânia, cuvântul rău şi duşmănos, invidia, prefăcătoria …sunt de la diavol şi produc dezechilibre la nivelul fiinţelor (transmiţător şi receptor) umplând sufletul cu venin.

Gândesc că ar fi bine să conştientizăm şi să ne întrebăm :

Oare nu vom plăti pentru orice cuvânt rău adresat, la furie, aproapelui? De ce aruncăm cu astfel de cuvinte? Răspunsul nu e atât de simplu: oare numai din lipsă de iubire...?  

"Iartă-mă, Doamne:

- pentru tot ce puteam să văd şi nu am văzut!
- pentru tot ce puteam să aud şi nu am auzit!
- pentru tot ce puteam să simt şi nu am simţit!
- pentru tot ce aş fi putut să înţeleg şi nu am înţeles!
- pentru tot ce puteam să constientizez şi nu am constientizat!
- pentru iertarea pe care aş fi putut să o dau şi nu am dat-o!
- pentru bucuria pe care aş fi putut să o traiesc şi nu am trăit-o!
- pentru Lumina pe care aş fi putut să o primesc şi nu am primit-o!
- pentru viaţa pe care aş fi putut să o ocrotesc şi nu am ocrotit-o!
- pentru visele pe care mi le-aş fi putut împlini şi nu le-am împlinit!
- pentru necunoscutul în care aş fi putut să păşesc şi din teama, nu am îndrăznit să păşesc!
- pentru iubirea pe care aş fi putut să o exprim şi nu am exprimat-o!
- pentru tot ce puteam să creez bun şi frumos şi nu am creat pentru gloria Ta Doamne şi a Impărăţiei Tale Divine!
Pentru tot ce ştiu şi nu ştiu că am greşit, pe Tine, Doamne, care eşti Mila şi Iubirea infinită,Te rog, iartă-mă şi mă îmbracă cu nesfarşita Ta Iubire şi Lumină!
 

Îţi mulţumesc, Doamne:

- pentru toată frumuseţea pe care am văzut-o izvorând din Tine !
- pentru muzica tăcută a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvăluit-o auzului!
- pentru tot ce am simţit bun şi minunat în viata mea!
- pentru tot ce prin harul Tău am înţeles!
- pentru lumina pe care am sorbit-o în adâncul meu!
- pentru iertarea pe care dăruind-o, am dobândit pace!
- pentru bucuria fiecărei clipe trăite în Tine, Doamne!
- pentru toate cadourile spirituale care mi-au îmbogăţit fiinţa!
- pentru viaţa mea, care e a Ta, o mica parte a simfoniei existenţei!
- pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine!
- pentru necunoscutul în care am păşit plin de curaj, regăsindu-Te!
- pentru iubirea coplesitoare cu care mă dezmierzi clipă de clipă!
- pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos, aducând cu umilinţă lauda
Imparaţiei Tale divine!

Dumnezeu, Tatăl nostru, plimbându-se prin casa mea îmi va lua toate grijile şi va vindeca toate bolile mele şi ale familiei mele în Numele lui Iisus, Amin." 

Preot ILARION ARGATU (1913 – 1999)

  

Iată ce spunea păritele Teofil Pârâianu “Nu suntem doctori, nu suntem tămăduitori, dar mângâietori putem fi, alinători de suferinţă cu putere omenească, cu dorinţa de bine pentru cel care suferă, asta o putem face şi noi; şi dacă facem cele la măsurile noastre, face şi Dumnezeu prin noi, ceea ce nu putem face noi numai prin puterea noastră. Şi atunci, iată că suntem şi noi pe calea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon".